Noul refugiu Scara e gata să ajute montaniarzii din creasta Făgăraşului

Noul refugiu Scara e gata să ajute montaniarzii din creasta Făgăraşului

Asociaţia Montană Carpaţi (AMC) a deschis pentru montaniarzi refugiul Scara, aflat la 2.146 m altitudine, pe traseul de creastă al Munţilor Făgăraş.

Refugiul Scara e gata să adăpostească drumeţii obosiţi sau pe cei care dau de vreme neprielnică în creasta Munţilor Făgăraş – un traseu greu de parcurs, având aproape 100 km, cu nenumărate vârfuri de peste 2.000 m altitudine, cu o diferenţă de nivel de 5.500 m. Că-ţi faci curaj şi timp pentru toată creasta, sau doar pentru un segment, refugiile din acest masiv (şi nu numai) sunt esenţiale pentru siguranţa ta.

Cum a ajuns refugiul Scara în creasta Făgăraşului ?

Unde ? Refugiul este amplasat în Şaua Scării, la 2.146 m, în vecinătatea Vârfului Negoiu (2.535 m) şi a Custurii Săraţii, unul dintre cele mai expuse şi dificile segmente din Munţii Făgăraş. De la Cabana Negoiu (1.550 m), spre exemplu, vorbim despre o drumeţie de aproximativ trei ore până în Şaua Scării.

Cum ? Proiectul este rezultatul muncii de peste doi ani a unei echipe de voluntari profesionişti (arhitecţi, ingineri, coordonatori), de altfel iubitori de munte care şi-au unit forţele în Asociaţia Montană Carpaţi (AMC): au lucrat la conceptul refugiului, au evaluat terenul, au plănuit şi coordonat urcarea materialelor în creastă, precum şi construcţia lui propriu-zisă.

Când ? Pentru ultima etapă – montarea refugiului – membrii şi voluntarii AMC au organizat, de-a lungul acestei verii, mai multe tabere de lucru în Şaua Scara, în care au montat structura refugiului cărată aici cu un elicopter, au învelit construcţia în tablă şi panouri fotovoltaice şi au lucrat la finisaje. Concomitent, zeci de voluntari au urcat şi coborât din creastă, în mai multe ture, materiale, scule, provizii sau deşeuri, ajutând la curăţarea treptată a şantierului creat. În total au fost peste 30 de zile de muncă pe creastă.

De ce ? Spre finalul lui 2018, cel de-al doilea refugiu din Şaua Scară a fost împrăştiat în vale, după 10 ani de adăpostit montaniarzi. Primul refugiu încă rezistă, din 1990, în aceeaşi să, însă devenise un depozit de deşeuri. Tot în 2018 am urcat să-l curăţăm de câteva sute de kilograme de deşeuri şi să-l reparăm, ca să poată adăposti, totuşi, câţiva oameni, în lipsa celui mai mare.

Ne-a fost clar că Şaua Scării avea nevoie de un refugiu mai trainic pentru drumeţii mai sigure în Făgăraş, aşa că am început să adunăm oamenii în jurul proiectului. Primul refugiu rămâne deschis şi astăzi – la nevoie, câteva persoane se pot adăposti şi aici.

La ce bun ? Refugiile – cele aproximativ 150 din ţară, conform Salvamont România, sunt construcţii mai mici sau mai mari pe care le veţi găsi deschise prin munţii noştri, mai aproape de pădure, sau pe creste, din lemn, piatră sau tablă. Ele pot fi un punct intermediar în intervenţiile salvatorilor montani şi au rolul de a adăposti, gratuit, montaniarzii care întâmpină probleme pe traseu – fie din cauza oboselii, a vremii schimbătoare sau a unei accidentări; De-a lungul anilor, însă, multe dintre refugii au devenit impracticabile – unele sunt luate de vânt, de avalanşe sau vandalizate pentru materiale. De aici şi nevoia de materiale mai trainice şi de concepte mulate pe specificul terenului, cum am exersat şi la Scară.

Cum arată refugiul Scara ?

– Scara se întinde pe 36 mp, împărţiţi în două zone funcţionale – un vestibul şi un spaţiu comun cu loc de luat masa şi dormit. Refugiul poate adăposti confortabil 15-18 persoane, dar poate depăşi această capacitate când situaţia o va cere.

– Singura fereastră este la înălţime; finisajul pardoselii este din grătar metalic, pentru a preveni degradarea acesteia de la utilizarea colţarilor, iar placările interioare sunt realizate cu HPL – plăci compacte rezistente la umezeală.

– Echipa AMC a avut în vedere ventilaţia, straturile materialelor şi finisajele interioare, precum şi autonomia panourilor fotovoltaice.

– Refugiul este prevăzut cu prize USB pentru încărcarea dispozitivelor electronice, camere de luat vederi, precum şi cu diverşi senzori care ne vor transmite date care ne vor ajuta în proiectele viitoare.

– Refugiul a fost proiectat pentru specificul zonei, în funcţie de datele de la staţiile meteo vecine şi de la echipele Salvamont, dar şi în funcţie de direcţia vântului sau de stratul de zăpadă.

– Forma actuală este inspirată din tenta unui cort montan, cu o bază solidă şi colţuri bine ancorate în pământ. El este amplasat perpendicular pe pantă, iar volumetric are două secţiuni: una transversală, aerodinamică şi mai joasă, în N-E – marcată de direcţia dominantă a vânturilor şi alta mai zveltă în partea de S-V – determinată de fereastra orientată către sud. Astfel, refugiul devine un orologiu solar pe timp de zi şi observator de stele în nopţile senine, cu vizibilitate din zona priciurilor.

– Mai mult de-atât, conceptul Scării permite aerului din interior să fie încălzit treptat: în zona de dormit se va încălzi mai rapid, fiind mai joasă, cu volumul de aer mai mic, apoi se va încălzi şi aerul din zona comună, mai înaltă.

Conduită la refugiul Scara
Parte din misiunea noastră, la Asociaţia Montană Carpaţi, încă din 2008 este să contribuim la o mai bună şi mai sigură infrastructură de explorare a Carpaţilor noştri. Însă ne dorim, în special pentru cei care abia descoperă muntele, să popularizăm felul în care sperăm să fie folosite refugiile montane, implicit Scara.

Refugiile sunt adăposturi de urgenţă, deschise 24/ 24, însă nu sunt cabane sau pensiuni. Recomandăm – cum o fac şi salvatorii montani cu fiecare ocazie – aventurarea pe munte cu cortul propriu la purtător. Dacă vremea va permite, încurajăm drumeţii să întindă corturile şi să lase liber refugiul pentru posibile urgenţe (pot intra însă cu încredere acolo ca să ia masa sau să încarce telefoane).

Când montaniarzii au nevoie să folosească refugiul, îi rugăm să ocupe un singur spaţiu cu lucrurile lor şi să facă loc altor oameni, în situaţia în care ei vor ajunge mai târziu în noapte acolo, obosiţi.

De asemenea, îi rugăm să-şi lase lucrurile ude la intrare, în vestibul, ca să ferească refugiul de umezeală excesivă. Acolo este locul ideal de lăsat şi colţari, beţe de trekking sau bocanci.

Alte rugăminţi pe care drumeţii le vor găsi scrise şi la Scara implică grija faţă de cum lăsăm spaţiul în urma noastră: luăm cu noi atât deşeuri, cât şi resturi de mâncare, chiar dacă sunt ambalate (altfel, rozătoarele vor simţi imediat); ne asigurăm că prizele şi întrerupătoarele funcţionează şi după ce nu le mai folosim; închidem bine uşa la plecare.

„Prin calitatea lui, refugiul Scara stabileşte un nou standard pentru infrastructura montană critică, în plus încurajează oamenii să descopere Munţii Făgăraş în siguranţă”, subliniază Corneliu Chiriliuc, coordonator tehnic în echipa proiectului. „Vremea din Făgăraş este provocarea cea mai mare pentru orice montaniard – începător sau avansat. Scara este un refugiu sigur la o distanţă ideală între cabanele Bârcaciu şi Negoiu, pentru a aborda vârful Negoiu şi apoi a continua drumeţia pe creastă. Prin capacitatea şi dotările sale, Scara poate fi şi un punct de referinţă în acţiunile Salvamont în creastă.”

Asociaţia Montană Carpaţi se va ocupa de mentenanţa refugiului Scara, aşa că rugăm, de asemenea, montaniarzii, să ne scrie dacă în drumul lor spre adăpost găsesc ceva ce trebuie reparat, la [email protected]. Folosiţi acelaşi mail dacă vreţi să ne fiţi aproape ca voluntari, parteneri sau sponsori pe termen lung, căci Scara este doar începutul – deja ne-am apucat de al doilea refugiu în munţii Făgăraş.

Datorită partenerilor noştri dăm în folosinţă astăzi comunităţii montaniarzilor refugiul Scara, aşa că încă un rând de mulţumiri pentru:
Mectrade Service – ne-au construit fără cusur platforma refugiului;
Ergio Wooden Constructions – datorită lor am avut ce ridica (ne-au sprijinit cu suprastructura refugiului);
Metigla – ne-a asigurat – cu încrederea în proiect – tablă şi panourile fotovoltaice;
Fundaţia Conservation Carpathia – ne-a susţinut financiar cu transportul refugiului pe creastă;
Nadig Comăneşti – fără de care montarea suprastructurii ar fi fost mai dificilă;
Solartech Fotovoltaice – ne-au asigurat toate echipamentele electrice necesare;
KPU – au montat meticulos tabla şi-au avut răbdare să ne înveţe şi pe noi;
Nvent – au făurit cu răbdare priciurile şi portalul roşu de la intrare;
Urenditi – s-a îngrijit să avem uşi şi membrană în refugiu, dar şi de coordonarea tehnică în proiect;
Ardealul cu Fainosag – s-a simţit că am lucrat mai cu spor datorită meselor calde;
Hermes Energy Internaţional şi CEL.ro – ne-au acoperit cheltuieli neprevăzute prin sponsorizările lor;
ATB Internaţional Cargo – ne-a primit şi păzit refugiul peste iarnă;
Complex turistic Brânduşa (Avrig) – ne-a devenit spaţiu de decolare a coletelor via elicopter;
Anca Loghin, Ana Chiprian, Florin Florescu – arhitecţii ambiţioşi care au conceput Scară din creastă.

Mulţumim, de asemenea, pentru sprijin în planificări: Consiliului Judeţean Argeş; Serviciului Public Salvamont Salvaspeo Argeş; Inspectoratului General de Aviaţie al M.A.I.

Pentru mai multe detalii, suntem aproape:
Marius-Adrian Coviltir, preşedinte Asociaţia Montană Carpaţi
Ion Sănduloiu, şef Salvamont Argeş

Cărări cu soare şi nopţi adăpostite,
Echipa Asociaţiei Montane Carpaţi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *