Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Academia Americană de Pediatrie (AAP) și instituția-emblemă a Uniunii Europene, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor și a Toxicomaniei (EMCDDA) se opun testării antidrog în școli.
România are cel mai mare consum de noi substanțe psihoactive (numite și etnobotanice sau legale), care nu pot pot detectate pe testele care doresc a fi introduse în școli.
Procedura de testare cere ca elevii să dezvăluie orice medicamente fără prescripție medicală sau pe bază de rețetă iau, acestea fiind informații medicale private. Potrivit dovezilor științifice, jumătate din rezultatele testelor ies fals pozitive.
“O astfel de măsură ar face ca școala să devină o pepinieră pentru închisori” – arată Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă.
“Este incredibil că decidenții care vin cu astfel de propuneri nu au nici măcar această înțelegere elementară despre substanțe și consum.
Am efectuat astfel de teste pacienților înscriși în sercviciile de tratament substitutiv cu metadonă, la Asociația Română Anti SIDA. Pot să vă spun că presupune dezbrăcarea în lenjerie sub supravegherea persoanei care prelevează proba de urină – să folosească toaleta cu ușa deschisă. Să urineze într-un recipient în timp ce persoana care efectuează testul privește și ascultă. Acesta trebuie să determine dacă proba este caldă și nu este diluată sau înlocuită“ – potrivit Alina Dumitriu, directoarea executivă a Sens Pozitiv.
Toate aceste intruziuni vor fi impuse elevilor care, unii dintre ei, n-au făcut nimic pentru a trezi suspiciuni de consum de droguri.
În puținele țări în care se practică această metodă, marea majoritate a testelor sunt negative – aproximativ un test pozitiv pentru fiecare 125 de studenți testați în America.
Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, care și-a manifestat opoziția de lungă durată față de această intervenție „din cauza lipsei de dovezi pentru eficacitatea acesteia”, testarea antidrog poate avea consecințe negative indirecte care ar putea depăși orice reducere a consumului – poate dăuna procesului educațional „prin crearea unui mediu de resentimente, neîncredere și suspiciune”. Poate duce la consecințe disciplinare, cum ar fi suspendarea sau exmatricularea, care afectează negativ succesul educațional și profesional viitor, poate duce la pedepsele penale, care pot avea consecințe și mai grave asupra vieții tinerilor și le poate distruge viitorul.
Frica de a eșua un test antidrog poate determina elevii să chiulească de la școală sau chiar să abandoneze sistemul de învățământ, pentru a evita testarea.
Această măsură poate determina elevii să folosesc noile substanțe psihoactive sintetice (etnobotanice, legale), mult mai periculoase și care nu pot fi testate, pentru a evita să iasă pozitivi.
“Cât despre resursele cheltuite pentru testare și pedepsire, acestea ar fi mai bine direcționate pentru prevenire și tratament, pe măsuri de reducere a riscurilor asociate consumului, care este dovedit științific că funcționează și pentru crearea de secții dedicate minorilor care consumă substanțe în spitalele de psihiatrie” – Alina Dumitriu, Sens Pozitiv.
Recent psihoterapeutul și medicul psihiatru Eugen Hriscu atrăgea atenția că “România este țara care nu are niciun centru de tratament cu paturi (nici detoxificare, nici post-cură) pentru consumatorii minori de droguri sau alcool. Practic, dacă ai un copil care consumă droguri, nu există pentru voi niciun centru specializat, deși consumul la tineri este în creștere și suntem oficial țara cu cel mai mare consum de etnobotanice din Uniunea Europeană”.
“Modelele dovedite științific drept funcționale includ activitățile interactive de înlesnire a comportamentelor pozitive; ședințe nelimitate de consiliere ori, după caz, terapie, și redresarea problemelor cu care se confruntă elevul atât la școală cât și în mediul familial; înțelegere și incluziune; informări oneste despre precauții, efecte și contraindicații, și mai ales suport oferit necondiționat și într-un mod nemoralizator” potrivit Vlad Zaha.
Cerem ca autoritățile să ia măsuri care deja este dovedit că funcționează în alte țări, adaptate contextului social, bazate pe nevoi științifice, sigure și eficiente, elaborate în colaborare cu experții din domeniu, ONG-urile care lucrează direct cu persoanele care consumă substanțe și alte instituții care oferă servicii psiho-medico-sociale.
Comunicat de presa Asociatia Sens Pozitiv
